IMS 57

Posted: 24/08/2010 by Cristian Burac in Aro, Automobile
Etichete:, , , , , , ,

România  după cel de-al doilea  Război Mondial intră  în sfera de influenţa economico-politică rusă, şi este nevoită să renunţe la producţia de automobile Ford, singurele importuri oficiale fiind făcute din Rusia.

Automobilul cel mai des întâlnit pe şoselele româneşti avea să devină GAZ M 20 „Pobeda” (1946-58) care a intrat în dotarea instituţiilor statului. Ministerul Apărării şi cel de Interne au optat pentru GAZ 69. Întreprinderea Metalurgică de Stat din Câmpulung a început să producă o serie de piese de schimb pentru aceste vehicule. De la o zi la altă numărul pieselor asimilate creştea astfel încât motoarele  au putut fi realizate integral la fel şi cutiile  de viteză. De aici şi până la producerea de automobile a fost numai un pas făcut la sfârşitul anului 1957.

Aşa a apărut automobilul IMS 57, botezat după abrevierea numelui uzinei producătoare (Intereprinderea Metalurgică de Stat) şi a anului lansării (1957). La acea oră între două state comuniste nu se punea problema vreunei licenţe, lucru pe care probabil ulterior partea rusă l-a regretat pentru că în România renăştea astfel industria de automobile care debutase la începutul secolului trecut la Arad cu automobilele MARTA şi a continuat în anii  ’30 la Bucureşti cu FORD. Cu IMS 57 a fost reluată producţia românească de automobile.

Primele caroserii au fost fabricate manual, pe butuci din lemn de tinichigii Grigore Negoiţă şi Ghiţă Holboşan. În 1957 au fost produse 154 de exemplare IMS 57, iar în 1959 un număr de 760. Nu deţinem date referitoare la producţia anului 1958 dar estimăm că nu a depăşit 1000 de exemplare, în concluzie producţia totală IMS 57 s-a situat în jurul cifrei de 2000 de exemplare. Echipat cu un motor „MAS” cu patru cilindri în linie, de 3260 cmc, 50 CP / 2800 rpm, IMS 57 poate atinge o viteză maximă de 80 km/h, consumul fiind de 24 l/100km. Greutatea totală este de 2265 kg, iar sarcina utilă 650 kg. Soluţiile tehnice adoptate ţin astăzi de domeniul istorie tehnicii: motorul cu supape laterale, raport de compresie 4,6, arbore cotit cu trei paliere şi axă cu came forjate, bloc motor cu cilindri răciţi numai la partea superioară, cuzinetii turnaţi direct în bloc şi biele, cutia de viteze manuală cu trei trepte, amortizoare cu braţ şi ştergătoare de parbriz manuale. În perioada 1957-1958 şasiele rulante, botezate de localnici „Sateliţi”, plecau de la Câmpulung la Colibaşi fiind carosate la uzină „Vasile Tudose” viitoarea Dacia, deoarece hala de presaj nu era finalizată.

IMS 57 are practic şasiul, punţile şi cutia de viteze aproape identice cu cele ale GAZ 69. Faţă de modelele ulterioare caroseria este mai lungă iar roata de rezervă este plasată pe aripa stânga spate. Accesul la spaţiile de depozitare din contraaripile spate se face din exterior. Diferentialul punţii faţă este plasat în partea dreptă, la modelele ulterioare acesta fiind în stânga. Masca faţă are în partea inferioară o singură gaură pentru manivelă. Parbrizul este din două bucăţi iar geamurile portierelor sunt fixate pe material textile. În faţă pasagerii iau loc pe o banchetă. Bordul este central iar ceasurile şi butoanele se iluminează prin două lămpi exterioare, în stilul maşinilor antebelice. Pornirea se face prin acţionarea (printr-o pedală poziţionată central) a demarorului iar şasiul este curb în partea posterioară.

Mult timp s-a vehiculat ideea că  IMS 57 a fost fabricat ca o licenţă a GAZ 69. Nimic mai fals, practic a fost vorba de permisiunea de a produce piese de schimb după care, simultan cu relaxarea relaţiilor româno-ruse, la Câmpulung s-a încercat şi s-a reuşit producerea integrală a unui automobil. Departe de noi gândul că IMS 57 e un automobil original, un produs al cercetării româneşti sau alte bazaconii citite prin presa comunistă de dinainte de 1989. Faptul că IMS 57 e un automobil de inspiraţie sovietică e de netăgăduit, o licenţa GAZ însă nu este. Firma GAZ renunţaseră la motorul care echipează IMS 57 din 1953, an în care GAZ 67 ieşise din producţie. Normal am spune, ruşii păstraseră pentru producţia proprie motorul de Dodge care era mai evoluat şi au permis producerea în România a motorului tip Ford A. Trebuie spus că firma Ford renunţase la rândul ei la acest motor încă din anul 1933 când a fost lansat legendarul model V8.

România dorea să producă un automobil de teren şi importase deja un număr mare de automobile GAZ 69 care se dovediseră a fi foarte fiabile. Pe cale de consecinţă s-a considerat că formă caroseriei de GAZ e cea ideală pentru noul automobil românesc iar existenţa componentelor mecanice în producţie a oferit platformă necesară. Prin îmbunătăţiri succesive însă automobilul românesc avea să devină superior GAZ-ului 69, câştigând concurenţă pe o seamă de pieţe.

IMS 57

Perioada de fabricatie : 1957-1959

Unitati produse : circa 2000

Motor : patru cilindri in linie, benzina, cu supape laterale,       

Capacitate cilindrica : 3260 cmc

Putere : 50 CP la 2800 rpm

Raport de compresie : 4,5

Cutie de viteze : manuala, cu trei trepte, nesincronizata

Masa totala : 2265 kg

Sarcina utila : 650 kg

Consum mediu : 24 l / 100 km

Panta maxima admisibila : 25 grade

Viteza maxima : 80 km/h

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s